Acum mai bine de 30 de ani, mă plimbăm pe dealul Mitropoliei cu mentorul meu în ale literaturii Florin Mugur (editor de carte, poet și prozator – https://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Mugur , astăzi pe nedrept uitat). Mugur mi-a spus că una dintre amenințările omenirii este gripa. Momentul mi-a rămas în minte (eram un copil în pragul adolescenței) și am întrebat cum poate fi o răceală o amenințare pentru omenire. Mugur nu era desigur medic, dar citise foarte mult și termenul care i se potrivea cel mai mult era cel de erudit. Mi-a povestit de gripa spaniolă, care a produs mai multe victime decât primul război mondial.
Suntem în anul 2020 și o gripă ne-a întors viața pe dos. Omenirea, în totalitatea ei, se dovedește total nepregătită. Nu discutăm de România, ci vorbim de țările dezvoltate (SUA, Germania, Italia etc.). Citeam recent ca un mare spital din SUA, nu a avut în primele două săptămâni ale crizei nici un test pentru Corona Virus. Primul semnal de alarmă a fost tras de SARS-CoV-1 din 2002 și 2003, moment în care am scăpat la limită de o pandemie. Severe acute respiratory syndrome (SARS) este o categorie de viruși care provin de la animale (porci, lilieci, păsări etc.), organismul uman nefiind deloc pregătit pentru un astfel de virus. Corona Virus este de fapt SARS-CoV-2. Ce a făcut omenirea după criză din 2003? Răspunsul, este mai nimic.
Rezultatele economice sunt dezastroase. Pe 1 aprilie, Ministerul Muncii a declarat că 800.000 de contracte au fost suspendate, iar 155.000 au fost încheiate. Aproape un milion de oameni în șomaj tehnic sau șomaj.
Să încheiem însă într-un ton optimist… Aer de munte în București. Ați crezut așa ceva? Potrivit Waze (nu avem alte date de trafic în București), la începutul lunii martie erau peste 20.000 de utilizatori activi în zilele lucrătoare, acum sunt mai puțin de 3.000. Astăzi, avem cu siguranță mai mult pentru noi. Căutările populare Google sunt astăzi: cum se prepară pâinea, cum îmi repar lucrul X etc. Criza această, ne ajută să ne întoarcem la origini. Știți că bunicii mei erau total independenți de mediul din afara satului în care locuiau. Toate cele de-ale gurii se preparau în gospodărie. Mergeau o dată pe an la bâlci pentru cele care nu le puteau produce (oale, instrumente de grădinărit).
Lumea de astăzi parcă stă în loc. Lumea era prea dinamică, prea tumultoasă. Goana după profit, după o casă mai mare, după o mașină care să coste cât o casă… Acum putem spune stop-joc și bucurați-vă de acest moment de liniște.
Aveți grijă de voi!
Silviu Cojocaru
