La începutul lunii aprilie, cel mai bogat om din lume și CEO al Tesla, Elon Musk a cumpărat 9,1% din acțiuniile Twitter pentru 2,64 miliarde USD. Această achiziție l-a făcut pe miliardar cel mai mare acționar în companie și a fost invitat să se alăture consiliului de administrație, invitație care a acceptat-o inițial. Dar înainte ca decizia să intre în acțiune, acesta s-a răzgândit mai
ales din cauză că nu ar fi putut deține mai mult de 14,9% din companie.
O săptămână mai târziu, Musk a avansat o ofertă de a cumpăra toată compania pentru 43 miliarde USD (sau 54,20 USD per acțiune), alături de condiția ca Twitter să fie delistată de la bursă. În timp ce atât presa, cât și specialiștii dezbăteau această ofertă de preluare ostilă, nu puțini erau cei care
nu aveau nici o îndoială că Musk își va duce planul până capăt.
În data de 24 aprilie, multiple publicații afirmau că Twitter se afla într-un stadiu final de negocieri cu Elon Musk, așteptându-se să se ajungă la o înțelegere următoarea zi, deși Reuters a avertizat că încă există o șansă ca negocierile să eșueze. Din fericire, în ziua următoare consiliul de administație
a acceptat în unanimitate și în mod public oferta de achiziție a companiei pentru 44 miliarde USD. Dar achiziția va avea nevoie și de aprobarea acționarilor, precum și cea oficială a organelor de reglementare, ca aceasta să fie finalizată.
La scurt timp după ce oferta a fost acceptată, Musk a anunțat ca prim plan publicarea algoritmului care sortează tweeturile în feed, acesta urmând a fi disponibil ca open-source. De asemenea, el și-a exprimat intenția de a șterge toți boții de pe platformă și să “autentifice toți oamenii”.
Dar de ce a dat Musk această sumă exobitantă pe o platformă care nici măcar
nu se află în top 10 ca număr de utilizatori? În primul rând, pentru că este platforma sa preferată de social media. Iar în al doilea rând, înainte, în timpul și după achiziție, acesta a menționat de mai multe ori că el vrea ca Twitter să fie o platformă unde să te exprimi liber.
Totuși, în opinia mea, această libertate de exprimare este o sabie cu două tăișuri. Pe de-o parte, orice persoană se poate exprima cât se poate de liber, fără să fie cenzurat. Pe de altă parte, această libertate de exprimare poate duce la o răspândire rapidă a dezinformării și chiar întoarcerea pe platformă a unor persoane controversate, cum ar fi fostul președinte SUA.
Andrei COJOCARU