Ajuns pe buzele multora, conceptul Bring-Your-Own-Device (BYOD) pare a previziona un alt mod de desfăşurare a afacerilor în viitor: acela în care oamenii vor lucra pe dispozitivele IT pe care le socotesc cele mai potrivite pentru nevoile lor.

de Bogdan Marchidanu

Ţinând de mobilitate şi eficientizare, dar şi de înglobarea diferitelor unelte software şi hardware necesare în viaţa de zi cu zi a oamenilor, conceptul BYOD este, poate, cel mai nou apărut pe piaţa IT. Atât de nou încât unii analişti susţin că el, şi nu conceptul de “cloud computing”, existent sub diverse forme de ani buni pe piaţă, este cel care va revoluţiona modul în care IT-ul este folosit de către oameni.

Istoric vorbind, şi chiar filozofic dacă doriţi, era inevitabilă apariţia unui nou concept care să definească unul din fenomenele cele mai vizibile în ultimii zeci de ani: trecerea de la concentrarea pe entităţi de afaceri la concentrarea pe client. Vorbim aici, cu alte cuvinte, despre orientarea inevitabilă a unei întregi pieţe de soluţii şi produse de la agregatorii de angajaţi, companiile, indiferent de dimensiunea lor, la angajaţii înşişi, conform principiului de maximizare a rezultatelor prin maximizarea oportunităţilor oferite celor care aduc acele rezultate.

Născut prin apariţia dispozitivelor mobile inteligente şi prin creşterea rapidă a infrastructurii de comunicaţii mobile de date, conceptul BYOD se bucură de avantaje, dar şi de dezavantaje, aşa cum era şi previzibil, de altfel. Uşurarea enormă a multor tipuri de activităţi prin permisiunea acordată angajaţilor de a-şi folosi propriile dispozitive IT (indiferent că se numesc smartphone, tabletă sau altfel) se bate, deocamdată, cap în cap mai ales cu teama de expunere şi furturi. Dincolo de toate astea însă, conceptul BYOD are de-a face şi va continua să aibă de-a face cu două aspecte esenţiale: unul tehnico-procedural, celălalt mental.

Factorul procedural

La o primă vedere, mobilitatea şi banda largă de comunicaţii, premisele esenţiale ale transpunerii conceptului BYOD în practică, fac naturală folosirea ca procedură de adoptare a conceptului fenomenul cloud computing. În fond, atâta vreme cât angajaţilor unei companii li se permite să utilizeze dispozitivele inteligente personale sau oferite de către firmă în scop de desfăşurare a activităţii în folosul firmei, nimic nu poate fi mai natural decât fructificarea integrală a avantajelor cloud computing pentru maximizarea rezultatelor acestei activităţi.

Chiar dacă pare procedura care are darul de a concretiza pe deplin profeţiile lui Alvin Toffler din “Al treilea val” şi de a permite oamenilor să decidă singuri cât, cum şi unde să muncească, transpunerea conceputului BYOD în realitate prin cloud computing se confruntă deocamdată, şi probabil se va confrunta şi în viitorul apropiat cu câteva dificultăţi.

Iar cea mai “tehnică” dificultate dintre toate este legată, pur şi simplu, de adoptarea cloud computing în firma respectivă. Oricât ar dori un angajat să îşi folosească dispozitvul inteligent de oriunde şi oricum, dacă firma pentru care lucrează nu adoptă cloud computing ca tehnologie de bază pentru desfăşurarea activităţii, angajatului respectiv îi va fi imposibil să desfăşoare vreo activitate cu respectivul dispozitiv în folosul muncii sale plătite.

Cele de mai sus constituie, poate, motivul pentru care pe piaţă a apărut deja o procedură de lucru privitoare la conceptul BYOD, anume transpunerea lui în practică prin soluţii instalate on premises. Ce înseamnă asta? Nimic altceva decât o extindere a integrării de platforme şi soluţii IT de lucru din mediul business în zona de mobilitate.

Cum se poate realiza practic aşa ceva? Pentru piaţa românească, de pildă, cel mai recent exemplu, dacă nu cumva chiar primul de acest gen, a fost dat de integratorul de sisteme Kapsch România, care la sfârşitul anului trecut a semnat un parteneriat cu Apple pentru integrarea soluţiilor de mobilitate ale ultimului, implicit pentru transpunerea în realitate a conceptului BYOD în mediul de afaceri, în cadrul infrastructurii deja existente într-o întreprindere.

Sigur, această a doua metodă procedurală presupune investiţii de tip “clasic” efectuate de beneficiar în achiziţionarea unei astfel de soluţii. Pe de altă parte, preluarea unei mari părţi a riscurilor, inclusiv cel legat de securitate, de către integratorul de sisteme ar putea reprezenta un răspuns hibrid de calmare a oricăror temeri privind potenţialele pericole ale aplicării BYOD în viaţa companiilor.

Factorul mental

Acest factor nu reprezintă altceva decât clasica aversiune a oamenilor faţă de riscul de orice natură. Este principalul factor “vinovat” de rata încă relativ scăzută de adoptare a tehnologiilor şi procedurilor moderne de lucru precum cloud computing sau IT outsourcing.

Teama de a nu suferi pierderi, mai ales de date sensibile, critice pentru activitatea unei companii, face din tot ceea ce înseamnă serviciu specializat IT o tentaţie extrem de mare (în special din perspectiva reducerii dramatice a costurilor) combinată cu o adversitate din multe puncte de vedere la fel de mare. O relaţie de tip “like-hate” care nu reprezintă altceva decât un permanent teren de luptă, mai ales pentru furnizorii de soluţii şi servicii, în războiul dus nu cu schimbările tehnologice, ci cu schimbarea de mentalitate.

Conceptul BYOD nu este deloc scutit de o asemenea relaţie, ba chiar din contra. Este aproape imposibil de imaginat actualmente, de pildă, că o instituţie financiară ar permite unui angajat al ei să îşi folosească dispozitivul inteligent pentru a face operaţiuni cu date esenţiale ale instituţiei stând comod în fotoliul de acasă pe timp de iarnă, eventual în faţa unei ceşti fierbinţi de ceai.

Cu toate astea, premizele schimbării există deja. Mă refer aici la două lucruri esenţiale. Primul ar fi acela că tot mai multe firme permit propriilor angajaţi să folosească dispozitivele inteligente măcar pentru activităţi nu neapărat esenţiale, cum ar fi consultarea e-mail-ului de serviciu. Este, evident, un început palid, dar orice construcţie solidă porneşte cu un prim pas.

Al doilea lucru esenţial este dat de efortul continuu al furnizorilor de a-şi convinge potenţialii clienţi de avantajele adoptării noilor proceduri precum cloud computing şi, prin extensie, BYOD. Mă refer aici, aşa cum exemplul mai sus al integratorului Kapsch demonstrează, nu la eforturi de marketing şi vânzări, ci chiar la asumarea clară de responsabilităţi, de către furnizori, privind diminuarea până la dispariţie a riscurilor asociate desfăşurării activităţii clientului.

Liniştirea aversiunii faţă de risc a clientului poate fi răspunsul major la întrebarea legată de modul de evoluţie a pieţei IT, mai ales din perspectiva unor concepte precum BYOD şi cloud computing. Iar câtă vreme atât furnizorii cât şi clienţii vor începe să înţeleagă că responsabilitatea este, mai ales în România, principala cărămidă de la baza construcţiei unei afaceri de succes chiar şi în condiţii de criză economică, partea benefică a universului numit tehnologia informaţiei va putea să-şi facă, în sfârşit, pe deplin simţită prezenţa şi pe plaiuri mioritice.