Interviu cu Filippo di Marco,Vice President of the Board, Dedalus Teamnet
Domeniul eHealth se dezvoltă rapid, prin intermediul mai multor companii IT care au înțeles care sunt cerințele pieții și direcția spre care se îndreaptă societatea contemporană. Sub presiunea a numeroși factori economici, demografici și de calitate a vieții, crearea unui sistem de sănătate sustenabil, personalizat și centrat pe pacient se bazează pe numeroase inovații tehnologice. Printre acestea, noile aplicații IT trebuie să garanteze organizațiilor din domeniul sănătății o creștere a eficienței operațiunilor, integrarea diverșilor parteneri, pentru creșterea calității serviciilor de sănătate, dar și a veniturilor furnizorilor de astfel de servicii. Inovațiile IT care se produc în acest domeniu aduc o nouă valoare sistemului de sănătate, ajutând la expaniunea accesului la date, îmbunătățirea calitatea serviciilor și vieții și reducerea costurilor îngrijiri lor medicale.
În acest context, am avut ocazia să purtăm o discuție foarte interesantă cu dl. Filippo di Marco, acționar al Dedalus TeamNet. Dedalus TeamNet este unul dintre cei mai importanți furnizori de software medical pentru spitale, din România. Recent, Dedalus TeamNet a finanțat informatizarea cu software medical și hardware aferent, a spitalului din Buhuși.
ITC: De ce software medical? Ce este atât de interesant la acest domeniu IT?
Filippo di Marco: Suntem o companie din Italia, care livrează numai produse de specifice domeniului medical. Avem peste 600 de angajați în Italia și suntem în același timp, și o companie cu operațiuni internaționale, De aproximativ 2 ani, suntem prezenți în China, Africa de Sud, România și lansăm operațiunile și în America Latină. Actuala companie Dedalus s-a constituit din mai multe companii care s-au unit în 2010, dar toate aceste companii și-au început activitatea prin anii ’80. Și tot de atunci lucrez și eu în acest domeniu, astfel că pot spune că înțeleg foarte bine această piață. În Italia, domeniul sănătății este foarte bine dezvoltat, iar IT-ul s-a implicat timpuriu în acest domeniu, astfel că putem vorbi despre o experiență bogată.
ITC: Cum ați caracteriza piața de software medical, în prezent în România? Cum s-a nascut asocierea intre Dedalus si Teamnet?
Filippo di Marco: Piața din România oferă foarte multe oportunități de dezvoltare. Multe spitale nu sunt dotate în privința software-ului, iar noi avem un software foarte bun, ce se adresează spitalelor, clinicilor, dar și medicilor de familie, care ar trebui să joace un rol foarte important în domeniul sănătății și al îngrijirii. Avem totodată o experiență bogată în interconectivitatea sistemelor: conectăm diverse sisteme între ele, conectăm medicii de familie cu spitalele, conectăm spitalele între ele, construind arhive de e-Health. Această experiență este atu-ul nostru, baza strategiei noastre. Noi credem că sunt multe lucruri de făcut pe această piață și sperăm să putem face aceste lucruri bine.
ITC: Cum s-a nascut asocierea intre Dedalus si Teamnet?
Filippo di Marco: În România am intrat în contact cu Teamnet, care este un integrator putenic, cu multă experiență și am căzut foarte repede de acord să începem colaborarea în acest domeniu de software medical. Am decis să realizăm o companie, deținută în proporții egale de Dedalus și TeamNet. Strategia globală a Dedalus este să construiască companii locale, adaptate condițiilor locale din țările unde se extinde. Dedalus Teamnet este o entitate separată din punct de vedere legal, având deja 10-12 angajați, majoritatea oameni tehnici. Toate produsele software ale Dedalus sunt preluate și adaptate condițiilor locale, dezvoltînd versiuni pentru România.
ITC: Ați avut recent o implementare pro-bono într-un spital din România: Buhuși, județul Bacău. Ne puteți da mai multe detalii?
Filippo di Marco: Au fost mai multe motive pentru care am realizat acest proiect. Pe de o parte, a fost o bună ocazie de a colabora cu unitățile din România, de a ne asigura că software-ul pe care îl propunem este potrivit pentru situația din România. Pe de altă parte, trebuie să admitem că problema financiară este una destul de importantă în unele zone din România. Ne-am gândit că o astfel de abordare ar fi eficientă și pentru spitalele din România și vom continua în această manieră, implementând în fiecare an, pro bono, câte un asemenea software într-un spital. Această decizie este luată în cunoștință de cauză, având în vedere poziția tehnologiei informației în societatea contemporană. Există rezistență din partea oamenilor față de astfel de implementări, în special în mediul public, dar, pe de altă parte, managerii are nevoie de informații pentru a desfășura o activitate performantă. Aceaste diferențe de percepere a implementărilor software pot fi estompate printr-o implementare pro-bono, de exemplu.
ITC: Cum ați selectat acest spital pentru implementare?
Filippo di Marco: Au fost mai multe motive. În primul rând, Spitalul Orășenesc Buhuși avea nevoie de un software pentru a își putea organiza operațiunile, deoarece nu folosea o aplicație medicală integrată și se pregătea pentru o astfel de abordare în management, spitalul fiind in curs de acreditare CONAS. În al doilea rând, Spitalul Orășenesc Buhuși nu avea niciun fel de alt software implementat, astfel că implementarea s-a făcut pornind de la zero. Acesta va fi un criteriu și pentru implementările pro-bono viitoare, să fie realizate în totalitate pornind de la zero. Pe această piață a implementărilor pro-bono, Dedalus TeamNet nu va înlocui niciodată ceva ce este funcțional, necesar, ci îl va integra, îl va conecta. Un alt motiv întemeiat a fost acela că, de asemenea, managementul acestui spital a fost foarte deschis pentru colaborare.
ITC: Sunt spitalele din România pregătite pentru astfel de implementări? Lipsa fondurilor își spune cuvântul sau există și o rezistență la inovație?
Filippo di Marco: Cu problema lipsei de finanțare ne confruntăm pretudindeni în domeniul sănătății: nu există bani pentru IT, nici chiar în SUA. Suntem la începutul drumului pentru e-Health, pentru că oamenii nu înțeleg foarte bine, încă, necesitatea unei arhive cu informații despre pacienți, interconectarea unităților medicale, contactul permanent cu medicul de familie. În România este aceeași situație: nu există fonduri, iar IT-ul nu este pe primul plan, nici pe departe. Totuși, trebuie să facem distincție între două aspecte foarte importante: există aplicatii software care țin de managementul unităților medicale și altele care țin de partea clinică (a diagnosticării și a evidenșei pacienților). În România, aproximativ 50% dintre cele 400 de spitale nu au nici un fel de aplicații software, dar este de asemenea important să facem distincție dacă acest software este pe parte administrativă (ERP, evidență cheltuieli, stocuri, salarii, etc) sau pe parte clinică. Dacă există o aplicație software care poate gestiona ambele aspecte – să construiască arhive cu informații clinice și să ofere șî informații administrative – atunci putem vorbi despre un proces complet de asigurare a servciilor medicale. Dacă procesele administrative și cele clinice sunt păstrate separat, atunci va fi foarte dificil pentru doctori, cât și pentru manageri, să obțină rezultate cu adevărat utile.
ITC: Există, totuși, mai multe probleme de percepție. Mulți oameni se tem de astfel de sisteme, își pun întrebări privind pierderea intimității și confidențialitatea datelor personale.
Filippo di Marco: În Italia, avem deja o istorie cu aceste sisteme șî nu au existat probleme. Există legi puternice, care protejează intimitatea și securitatea, astfel că toate aplicațiile software sunt foarte dezvoltate în această privință. Suntem interesați de securitate și respectarea intimității în ceea ce privește atât relația dintre doctori și pacienți, cât și în ceea ce privește informațiile despre pacienți.
ITC: Ce puteți să ne spuneți despre Big Data? Este un concept la modă: cum se aplică în domeniul îngrijirii medicale și al sănătății?
Filippo di Marco: Din punctul meu de vedere, o relație între domeniul sănătății și IT se construiește foarte greu și tărziu. Ori, bugetele pentru IT în domeniul sănătăți sunt foarte mici. Care este procentul investițiilor in IT în sănătate, față de alte industrii? Dacă luăm ca exemplu SUA, chetuielile cu IT reprezintă în banking aproximativ 5-6% din total cheltuieli, în industriile producătoare cam 2-3%, pe când în domeniul sănătății, acest procent este undeva în jur de 0,50-01%. Și în Europa, situația este asemănătoare.
Pe de altă parte, IT Health Data sunt diferite față de altfel de date. Nu sunt date cantitative, deoarece nu orice informație clinică este o informație numerică. De exemplu, o mostră de sânge poate oferi mai multe rezultate, în funcție de analiza la care e supusă și de laboratorul unde este procesată. Astfel, când pui aceste rezultate împreună, trebuie să fii foarte atent pentru că ele vor fi apoi interpretate de către specialiști.
De asemenea, sistemul de codare este foarte dificil. Ori, în domeniul sănătății, în multe situații nu există coduri standard pentru anumite boli sau pentru diagnostice, și există și mai puține puține coduri care sunt acceptate la nivel global. Diagnosticele, răspunsurile doctorilor sunt foarte diferite. Astfel, trebuie să fim foarte atenți în legatură cu deciziile medicale luate pe baza unor date clinice de tip Big Data. Dacă discutăm despre partea administrativă a unei unități medicale¸ în care trebuie să gestionezi cheltuielile unui spital, sa prevezi și să bugetezi foarte multe lucruri, aici, da, astfel de analize bazate pe cantități mari de date se pretează foarte bine. Există însă și aici aspecte specifice: din câte am văzut eu, administrarea zonei de sănătate este adesea o chestiune locală, regională și foarte rar una națională, ca să putem vorbi despre un volum de date care s-ar putea numi ,big data,.
ITC: Acest proces de lărgire a utilizării IT-ului în domeniul medical ar trebui să fie inițiat și condus de către stat sau din domeniul privat?
Filippo di Marco: Depinde de politica fiecărui stat, iar mediul privat poate fi mai mult sau mai puțin puternic. Uzual, sistemul public este cel mai răspândit la nivel național, cât și local, în timp ce mediul privat este mai specializat. Ambele sunt importante: sistemul public trebuie să asigure îngrijiri medicale, clinice, chirurgicale, etc la un nivel de bază pentru toți cetățenii, și, totodată, oamenii vor în anumite situații să beneficieze de o îngrijire mai bună și de servicii superioare, ceea ce le este asigurat de către mediul privat.
Sistemul privat are necesități mai mari pe partea administrativă, astfel că sistemele IT pentru acesta trebuie să ofere informații corecte pentru un management preocupat și de performanța financiara, și în același timp și de asigurarea unei bune îngrijiri pentru pacienți.
Pe de altă parte, obiectivele din mediul public sunt destul de diferite. Aici există informații privind aspectele administrative, la nivel local, regional, național, care necesită a fi gestionate pe termen mediu sau lung, pentru diverse scopuri, cum ar fi, de exemplu, stabilirea unui cost al îngrijirii medicale la nivel național și previzionarea acestuia pentru viitor. Pe partea clinică, vorbim despre nevoia pacienților de a avea datele stocate în formă electronică, într-un sistem public. Astfel de proiecte regionale, naționale pot fi realizate doar la nivel public, nu și privat. Dosarul electronic al pacientului, de exemplu, poate fi realizat numai printr-un proiect public. În același timp, aceste proiecte nu pot fi foarte largi – mulți specialiști vorbesc despre un proiect limitat la maxim 5 milioane de pacienți, pentru ca acesta să aibe șanse să fie implementat cu succes. De aceea, un astfel de proiect este foarte greu de realizat la nivel național. Putem aminti aici un caz deja faimos – NHS (National Health Service) din Marea Britanie, care a dovedit acest lucru.
ITC: Care sunt factorii de succes pentru un sistem informatic național în acest domeniu?
Filippo di Marco: În primul rând, un astfel de sistem trebuie păstrat între anumite limite, să fie simplu, să nu fie foarte extins sau foarte complex. Nu este nevoie să conțină absolut toate datele, ci trebuie să pornească de la set rezonabil de date. În al doilea rând, nu trebuie doar să fie creat un sistem extins, ci mai degrabă un sistem cu anumite reguli clare după care să se ghideze. În România, aș zice că este nevoie de multe implementări pe partea de IT în spitale, dar nu forțată implementarea unui anume sistem specific, unic. Cred că este mai util să existe reguli, ghiduri de funcționare, de interoperabilitate, care să lase libertate de alegere. Totuși, pentru un sistem e-Health, ai nevoie de mai mult decât un program administrativ, trebuie să ai acces la date clinice, la coduri standard, de exemplu. Trebuie să punem un accent foarte mare pe importanța medicului de familie în acest sistem, pentru a putea eficientiza costurile pentru sănătate și îngrijire. De exemplu, în Italia, noi acordăm o mare atenție spitalului, medicilor de familie și mai presus de toate, interoperabilității dintre medici și spital, pentru a putea construi un sistem puternic.
ITC: Costurile pentru îngrijire medicală sunt foarte ridicate, în România și în general vorbind. Considerați că implicarea IT le poate reduce sau IT reprezintă numai o cheltuială?
Filippo di Marco: Reducerea costurilor nu este principalul avantaj în sănătate, adevăratul avantaj este utilizarea fondurilor în cel mai eficient și benefic mod pentru pacienți și pentru spital. Dar, în același timp, după părerea mea, cu ajutorul IT-ului reușești să îți gestionezi mai ușor și mai eficient bugetul și, totodată, să îți controlezi fondurile și utilizarea lor. Aici se va vedea, în timp, adevăratul beneficiu al utilizării tehnologiei informației: în ceea ce privește alocarea resurselor limitate către acele domenii, proiecte, zone ale sănătății care pot genera plusvaloare și o creștere a calității serviciilor medicale.
ITC: Ce puteți să ne spuneți despre mediul privat? În România, spitalele private au apărut recent. Există o schimbare a acestui mediu, în special prin implementare IT?
Filippo di Marco: Din câte am văzut eu, călătorind în China, Africa de Sud, Turcia, România, viitorul va fi un mix între sistemul public și cel privat. Trebuie să se găsească, firește, punctul de echilibru între acestea. Mediul privat este mai flexibil, mai rapid în decizie, mai deschis spre schimbare, aici, o implementarea poate dura chiar și 3 luni, în timp ce, pentru un spital public, aceasta poate să dureze un an. Totul depinde de asumarea deciziei, de acceptare. O altă diferență constă și în faptul că spitalele private sunt specializate într-o anumită direcție, iar cele publice sunt generaliste, astfel că lucrurile sunt aici mult mai complexe. De aceea, și implementarea IT într-un spital public este mult mai complexă.
Pentru mai multe detalii privind proiectele Dedalus TeamNet, accesati: http://www.dedalus-teamnet.ro/.