La fel ca în cazul războiului rece de jumătate de secol dintre SUA şi URSS, încheiat în coadă de peşte în vederea protejării faţă de alte tipuri de războaie, bătălia, cu o durată ceva mai mică, dintre platformele IT de operare de tip proprietar şi cele de tip Open Source pare a intra, odată cu explozia fenomenului cloud computing, într-o etapă de reîmpachetare.
De Bogdan Marchidanu
Pentru că, generic vorbind, bătălia din zona IT s-a dus între Linux şi Windows ca exponenţi de vârf ai taberei Open Source, respectiv a taberei software-ului proprietar, putem, pentru simplificare, să considerăm exemplul acestei bătălii ca fiind relevant pentru toate genurile de soluţii şi aplicaţii software. Tot pentru convenienţa exemplului, voi considera, fără ca intenţia mea să fie aceea de a jigni pe cineva, Linux ca fiind exponentul tabărei socialiste a sistemelor de operare, iar Windows ca fiind exponentul taberei capitaliste în forma ei cea mai avansată.
Ce s-a întâmplat în zona războiului rece geopolitic se ştie. Jocul cu rezultat nul a dus, în cele din urmă, la lipsa unui câştigător cert al bătăliei, cel puţin pe plan militar. Destrămarea echilibrului cu dinţii încleştaţi generat de acest război a dus, însă, la proliferarea a tot felul de alte categorii de bătălii, mai mult sau mai puţin globale. Cu alte cuvinte, spargerea tablei de şah în două culori a dus la apariţia unei table de şah cu nuanţe multiple, fiecare dintre nuanţe ţinând la supremaţia ei.
Spre deosebire de geopolitică, în IT acest lucru nu s-a repetat. Motivul este unul foarte simplu. Adaptarea la principii economice noi, de tip globalizare, a dus la trecerea în desuetudine a unei astfel de bătălii. Cu alte cuvinte, cei doi actori principali ai războiului au descoperit, spre bucuria sau tristeţea “soldaţilor” din primele rânduri, că expresia IT a globalizării, numită Internet, a devenit noul stăpân universal peste întreaga planetă. Un stăpân dur şi nemilos, care în goana lui de a cuceri totul nu mai poate ţine cont de “orgolii” ale unora sau altora legate de caracteristicile produselor dezvoltate de ei.
Cloud-ul nivelator
Previzibilă de mai multă vreme prin promovarea relativ agresivă a soluţiilor de virtualizare şi, ulterior, a serviciilor de tip IT, încetarea “războiului”, care, să recunoaştem, ajunsese, în fazele lui “fierbinţi”, la adevărate forme de “talibanizare” a discursului, a devenit şi în România evidentă cu ocazia ediţiei din acest an a LOAD, evenimentul tradiţional al pieţei Open Source.
De ce afirm aşa ceva? Pur şi simplu deoarece situaţia ţine de domeniul evidenţei atunci când, la un eveniment dedicat mediului Open Source, principalul speaker este reprezentantul Microsoft! Este mai mult decât probabil că un gigant precum Microsoft şi-a dat seama, poate înaintea multora, că fenomene globalizatoare precum cloud computing şi BYOD au darul de a schimba paradigma existenţială a furnizorilor IT. Şi-a dat seama că, pentru a domina şi a mai putea vorbi de viitor, un astfel de gigant trebuie să-şi schimbe fundamental filozofia de funcţionare, trecând în mod radical de la dezvoltare de soluţii proprii în mediu închis, la colaborare şi cooperare cu tot felul de alte platforme şi soluţii, aparţinând unor medii cu totul diferite. Nu mai pare, în atari condiţii, deloc hazardată schimbarea devizei Microsoft în “furnizor de dispozitive şi servicii”.
Trecerea, cel puţin parţială, a exponentului de vârf al “capitalismului pur sânge” în tabăra “socialistă” a dezvoltatorilor de IT pentru uzul tuturor oamenilor ţine, în opinia mea, tot de raţiuni capitaliste pur sânge. De data aceasta e vorba de un capitalism de supravieţuire, un mutant socio-economic născut sub forma unei explozii numite criză economică, după mai bine de cincizeci de ani de goană fără discernământ după creştere de profituri fără niciun scrupul.
Cum societatea umană are darul de a-şi genera, câteodată, propriile soluţii de perpetuare, apariţia tabletelor şi a telefoanelor inteligente a însemnat tocmai naşterea unei astfel de soluţii. Ca principale motoare transformaţionale ale universului IT, ele au stat, în esenţă şi la baza accelerării fenomenului cloud computing, acel fenomen cu rol major de uniformizare a tot ceea ce înseamnă univers IT.
Că vrem sau nu, cloud computing şi BYOD vor aneantiza universul încă discret al soluţiilor IT existente acum pe piaţă. Farfuria cu alimente existentă acum pe masa companiilor, din care acestea se hrănesc tehnnologic pentru a-şi desfăşura activitatea, conţine (încă) ingrediente care se pot identifica după nume şi caracteristici. Ediţia LOAD din acest an a demonstrat cum va arăta această farfurie în viitorul imediat. Un platou cu un sos nutritiv gros, practic nelimitat ca şi cantitate, care va îndeplini toate cerinţele unei companii, şi din care fiecare companie îşi va lua cât are nevoie, plătind doar cantitatea de sos consumată.
Actori şi… actori
După cum arată mesajele actuale proprii de promovare, Microsoft va însemna foarte curând, pentru marea masă de consumatori IT, platforma de cloud Azure şi ceva servicii dedicate. Va mai însemna, probabil, ceva eforturi de a vinde niscaiva soluţii de tip server sau management de infrastructură pe la companii non-IT.
Cum răspund furnizorii de Open Source? Păi nu prea au cum să răspundă. Acum se observă, în opinia mea, marea carenţă istorică a mediilor de dezvoltare Open Source, dată de lipsa unei strategii coerente şi convergente de marketing. Divizat în tot felul de distribuţii şi soluţii construite prin efort comunitar, mediul Open Source pare acum luat pe sus de valul de fund generat de cloud computing şi BYOD.
De ce? Pur şi simplu pentru că nevoia de a rămâne în afaceri a impus considerarea tot mai atentă a nevoilor utilizatorilor. Iar dacă în epoca PC aceştia aveau, poate, mai mult timp ca să studieze diversele beneficii ale diverselor soluţii propuse pentru uzul lor, în era cloud computing şi BYOD aşa ceva nu mai interesează pe nimeni.
Dacă astăzi un telefon cu Android asigură nu ştiu câte aplicaţii care satisfac gusturile adesea hedoniste ale consumatorului final, un telefon similar lansat mâine pe platformă Windows, dar la un preţ mai mic, va ameninţa imediat supravieţuirea celui cu Android. Fidelitatea epocii actuale nu se mai măsoară în termeni de “mai bine şi mai fiabil”, ci mai ales în termeni de “mai mult şi mai ieftin”.
Războiul reîmpachetat va face, după mine, ca în cele din urmă termeni precum “software proprietar” şi “Open Source” să dispară din vocabulare, din simplul motiv că au devenit inutile. Într-o epocă preponderent a serviciilor globalizate, în care IT-ul de tip soluţie sau platformă devine, în realitate, doar o simplă marfă de tranzacţionat contra unor costuri de închiriere lunare, bătăliile pasionate şi romantice ale trecutului vor ajunge, inevitabil, doar să împodobească pereţii unui mare muzeu mondial de istorie a IT-ului.
