Ultima versiune a proiectului de lege american CLARITY Act a stârnit discuții intense din cauza propunerilor de restricții asupra „randamentului pasiv” (yield) pentru stablecoins și asupra sistemelor de redistribuire a profitului (pass-through arrangements), arată o analiză Binance.

Deși prevederile pot suferi modificări și mai au de parcurs mai multe etape legislative, ele au provocat deja o reevaluare pe piață. Direcția reglementării stablecoin-urilor în SUA, de la GENIUS Act (adoptat anul trecut) până la CLARITY Act, definește tot mai clar regulile după care monedele stabile concurează pentru capital și distribuie randamente către utilizatori.

Capitalizarea totală a stablecoin-urilor a ajuns la aproximativ 316 miliarde de dolari și continuă să crească independent de restul pieței crypto. Această creștere este susținută de trei factori principali: randamente (yield), plăți și adoptarea instituțională.

Reglementarea a fost un catalizator important, întrucât mare parte din interesul instituțional a apărut după GENIUS Act. Modul în care va arăta varianta finală a CLARITY Act, mai ales privind randamentul și reglementarea protocoalelor din DEFI, va decide dacă această creștere va accelera sau nu.

Contextul de piață

Stablecoin-urile au fost recent în centrul atenției, nu din cauza fluctuațiilor macro sau geopolitice, ci din cauza unei anumite propuneri de schimbare a proiectului legislativ american – CLARITY Act – referitoare la randamentul monedelor stabile, propunere care a declanșat dezbateri aprinse despre viitorul acestui sector.

Deși oferta totală de stablecoins se află la niveluri record (aproximativ 316 miliarde de dolari) și continuă să crească, impactul s-a simțit în acțiunile companiilor legate de acest model de afaceri.

Cel mai mare emitent listat la bursă, Circle (compania din spatele monedei stabile USDC), a scăzut cu aproape 20% pe 24 martie, fiind cea mai mare scădere într-o singură zi din istoria sa. Piața reevaluează nu doar cererea fundamentală pentru stablecoins, ci și economia distribuției lor (cum se împart profiturile).

Care este stadiul actual al reglementării stablecoin-urilor?

CLARITY Act nu este singura modificare legislativă privind monedele stabile. Este al doilea pilon major al cadrului legislativ american pentru stablecoins, după GENIUS Act, semnat anul trecut.

Pe 20 martie s-a ajuns la un acord bipartizan privind prevederile despre randament, iar pe 23 martie reprezentanții industriei au văzut pentru prima dată textul draft. Distincția cheie este între “yield” pasiv și “yield “activ:

  • Yield-ul pasiv (câștigul pe care îl ai doar pentru că deții stablecoin în portofel) ar fi restricționat.
  • Bursele, brokerii și afiliații lor nu ar mai putea oferi randament direct, indirect sau în orice formă „economică echivalentă cu dobânda”.
  • Randamentul obținut prin utilizarea efectivă a monedelor stabile (plăți, transferuri, activitate pe platformă) ar putea fi încă permis, dar detaliile exacte urmează să fie definite de SEC, CFTC și Trezorerie în maxim 12 luni de la adoptare. 

Această prevedere lovește direct modelul pass-through care a alimentat creșterea recentă: emitentul stablecoin-ului câștigă dobândă din rezervele sale (de obicei plasate în titluri de stat americane) și împarte o parte din acest profit cu platformele crypto, care apoi oferă recompense utilizatorilor.

GENIUS Act interzicea deja emitentului să plătească direct dobândă deținătorilor. CLARITY Act extinde restricțiile și asupra sistemelor de redistribuire. Totuși, proiectul este departe de a deveni lege: dezbaterile în comisie sunt așteptate abia la sfârșitul lunii aprilie, iar mai multe etape legislative urmează. Dacă nu ajunge în Senat până în luna mai, riscă să fie amânat după alegerile de la mijlocul mandatului, care au loc pe 3 noiembrie 2026.

De ce sunt băncile implicate și cum le poate afecta business-ul?

Motivația principală pentru propunerea de restricții mai dure în ce privește randamentul stablecoins este legată de finanțarea băncilor tradiționale. Băncile se bazează pe depozite ieftine: plătesc dobânzi foarte mici deponenților (0,07%–0,3%) și plasează banii în active cu randament mai mare (împrumuturi, titluri de stat). Diferența (spread-ul) este o sursă importantă de profit pentru ele, iar stablecoin-urile perturbă acest model. Ele permit utilizatorilor să obțină un randament mai apropiat de cel real al pieței, reducând astfel avantajul depozitelor bancare clasice.

S-au “mutat” deja aproximativ 3 trilioane de dolari din depozite tradiționale către platforme fintech în ultimii 5 ani. Stablecoin-urile accelerează această tendință, iar unele estimări ale băncii de investiții Jefferies arată că adoptarea lor ar putea determina o reducere cuprinsă între 3% și 5% a depozitelor de bază ale băncilor în 5 ani, afectând profitabilitatea băncilor cu aproximativ 3%.

Decorelarea dintre piața monedelor stabile și piața crypto

În ciuda dezbaterilor legate de reglementare, fundamentele stablecoin-urilor sunt mai puternice ca niciodată. Oferta a crescut cu aproximativ o treime în ultimul an, ajungând la 316 miliarde de dolari. Creșterea s-a decorelat de restul pieței crypto.

În trecut, oferta de stablecoins creștea și scădea odată cu prețul Bitcoin și volumele de tranzacționare. În ultimul an însă, stablecoin-urile au continuat să crească chiar dacă Bitcoin a scăzut cu peste 40% față de maximul atins în octombrie 2025.

Această decorelare arată că stablecoin-urile sunt folosite tot mai mult nu doar pentru trading, ci pentru plăți, decontări și gestionarea trezoreriei corporative.

Iar companiile mari investesc din ce în ce mai mult în această zonă:

  • Mastercard a anunțat achiziția BVNK (până la 1,8 miliarde de dolari) pentru a integra decontări în stablecoins în rețeaua sa din peste 200 de țări.
  • PayPal a extins PYUSD în 70 de piețe.
  • Stripe și Paradigm au lansat Tempo, un blockchain specializat pe plăți.
  • Tether a angajat o firmă Big Four pentru primul audit complet al rezervelor USDT.

Care poate fi impactul potențial al CLARITY Act?

Proiectul nu interzice emitentului să câștige dobândă din rezerve, ci lovește modelul de distribuție și stimulentele pentru utilizatori. Fără yield pasiv oferit de platforme, va conta mai mult cât de mult din cererea de stablecoins este determinată de utilitate reală (plăți, transferuri) și cât de mult de randament.

De exemplu, Tether (USDT), cel mai mare stablecoin cu o valoare de piață de 184 miliarde de dolari, nu oferă deloc randament utilizatorilor și a crescut exclusiv pe baza utilității practice. Acest fapt sugerează că randamentul nu este obligatoriu pentru adoptare la scară mare. Totuși, yield-ul a fost un factor important de diferențiere, mai ales pentru jucătorii noi. Restricționarea lui ar putea încetini ritmul de creștere. 

Gânduri finale

Traiectoria CLARITY Act din următoarele săptămâni va defini perspectiva pe termen scurt a pieței de stablecoins. Semnalul important este că acest sector a ajuns la o maturitate în care deciziile referitoare la reglementare au consecințe imediate și vizibile.

La o valoare de piață de 316 miliarde de dolari, stablecoin-urile reprezintă o clasă de active cu legături directe în politica monetară americană, finanțarea băncilor și alocarea capitalului instituțional. Întrebarea centrală a CLARITY Act este simplă: vor fi stablecoin-urile doar instrumente de plată sau vor deveni produse financiare complete, care concurează direct cu depozitele bancare? Răspunsul va contura următorul capitol al acestui sector.