Un recent studiu IDC1 arată, dacă mai era nevoie, că, după câţiva ani de scădere a economiei globale, ce a afectat părţi mari ale Europei, întreprinderile sunt încă precaute în ceea ce priveşte cheltuielile IT şi rămân focusate pe “cost agenda”. Pe românește, deciziile sunt luate din dorinţa de a reduce costurile organizaţiei, de a asigura un profit cel puțin decent acționarilor, și mai puțin pentru a asigura înnoirea, inovarea companiei, creșterea gradului de satisfacţie şi fidelizarea clienţilor. Lucru de înțeles, dealtfel, atunci când managerii de toate felurile au deasupra capului sabia tăioasă a supraviețuirii companiei, și, de ce nu, a propriei cariere.
Așa că, pentru început, companiile mari și mai mici îşi simplifică, standardizează şi automatizează infrastructurile IT. Fac acest lucru pentru a realiza îmbunătăţiri la nivelul costurilor şi agilităţii, pentru ca bunurile IT să nu fie numai mai ieftine, ci şi mai bine adaptate la nevoile schimbătoare ale afacerii.
Aceste realități sunt însă completate de necesitatea de a înţelege şi a reacţiona faţă de o transformare tehnologică istorică prin care trecem în prezent, condusă de „4 forţe”: cloud, mobilitate, social media, analytics şi Big Data. Toate acestea au potențialul de a face zona de IT a unei companii mult mai ieftină, mai flexibilă și mai strâns aliniată la nevoile afacerii. Acestea vor crea schimbări masive și oportunități pentru organizații, în cazul în care sunt gestionate corect.
Cloudul este deja utilizat de companii inovative pentru a putea genera noi venituri, iar pe termen lung, are potenţialul de a crea noi modele operaţionale sau chiar modele de afaceri. Dar, desigur, pentru multe companii, cloudul va rămâne o unealtă de optimizare pentru a reduce costurile şi a îmbunătăţi competitivitatea.
Recent, CIO Council România a publicat rezultatele studiului de piață „Cloud Adoption. Strategiile de IT se redefinesc în business”, ce și-a propus să evalueze viteza și amploarea cu care cloud computingul afectează zona de business și redefinește strategiile de IT din companii. Potrivit studiului, rata de adopție a cloudului în companiile din România este în creștere, numai 39% dintre companiile intervievate neutilizând cloud computing în nicio formă (public sau privat). Mai mult, studiul arată că în 4 ani, până în 2017, toate companiile mari vor utiliza cel puțin o formă de cloud computing. Serviciile pe care companiile sunt cele mai dispuse să le mute în cloud sunt serviciile de e-mail, CRM și ERP.
În același timp, în condițiile în care gradul de utilizare a tehnologiei informației în rândul companiilor românești este unul dintre cele mai scăzute din Europa (cel mai recent confirmat de către Eurostat), un alt studiu realizat de Ipsos MORI și contractat de Microsoft arată că o bună parte dintre managerii și antreprenorii români recunosc impactul IT-ului în productivitatea afacerilor și planifică să realizeze un salt de utilizare a tehnologiilor cu ajutorul soluțiilor bazate pe cloud.
Așadar, am putea spune că managerii români nu se mai îndoiesc de suportul pe care tehnologiile îl au în creșterea performanțelor firmelor, deși, în fapt, procesul de adopție este, de cele mai multe ori, îngreunat de numeroși factori.
Dacă identificarea beneficiilor aduse de cloud computing nu mai este o problemă, o altă întrebare este dacă avantajele oferite de implementarea și adopția cloud computingului pot să surmonteze temeri și reprezentări inițiale cu privire la cum trebuie să fie livrate serviciile IT şi dacă pot contracara, prin beneficiile aduse, eforturile pe care le presupune acceptarea unei tehnologii inovative. Problema rezistenţei la tehnologii inovative nu este nouă, dar este relativ puţin discutată. Ştiinţa economică priveşte inovaţia ca pe un motor important al creşterii, dar dă atenţie mai puţin efectelor secundare pe care un produs nou le are asupra beneficiarilor. Există o psihologie a rezistenţei la inovaţie, ce aduce în discuţie două categorii de determinanţi care opresc sau încetinesc adopţia unui astfel de produs: obiceiurile de consum şi riscurile percepute.
Vom vedea mai departe mai multe despre cum percep companiile românești cloudul și care sunt barierele pe care le întâmpină furnizorii de cloud din partea acestora la implementarea proiectelor in cloud.
După cum spune Viorel Delinschi, Managed Services Leader, IBM SEE: „Numărul de companii care aleg serviciile cloud este în continuă creştere, iar după părerea mea cloud computing este un concept pe care specialiştii IT îl înţeleg şi îl cunosc destul de bine la nivel teoretic. Însă, în continuare percepţiile specialiştilor din domeniul IT continuă să difere atunci când vine vorba despre cloud. Nu m-ar surprinde ca liderii C-level să adopte mult mai rapid cloud computingul şi să impună adoptarea acestei strategii în viitorul apropiat. Deoarece cloudul aduce flexibilitate, scalabilitate şi o importantă reducere a costurilor operaţionale, pe client nu-l mai interesează licenţele software, personal specializat, amortizarea hardware, mentenanţa şi upgrade-urile. Desigur, chiar dacă serviciile de cloud sunt departe de a fi atins un nivel de maturitate, conceptul şi direcţia sunt clare pentru toată lumea. Rămâne doar alegerea momentului când companiile vor fi gata pentru migrarea serviciilor IT spre cloud. Companiile din România ca şi din alte ţări emergente migrează către cloud cu o anumită întârziere şi asta pentru ca infrastructurile IT sunt relativ noi, cu un cost de operare încă rezonabil. Oricum, România nu poate sta departe de tendinţe în adoptarea tehnologiilor de tip Cloud.”
Şi totuşi, cloudul este viitorul. Giganţii IT investesc sume uriaşe în business-ul de cloud. Acesta va fi accesat, deasemenea, prin terminale relativ ieftine şi uşor de folosit. Care este rolul firmelor mai mici în acest peisaj dominat de soluțiile în cloud de la IBM, Microsoft, Amazon sau Oracle? „Pentru noi zona de cloud înseamnă servicii cu valoare adăugată, consultanță, și ne oferă posibilitatea de a oferi servicii de suport și externalizare mult mai adaptate nevoilor clienților noștri,” a precizat Paul Roman, Director General, PRAS Consulting. 
“Costurile de implementare sunt mult mai mari decât costurile efective ale serviciului în cloud, ceea ce generează reticiență suplimentară. Spre exemplu, un cont de email în Office 365 costă 3.3 EUR/lună. La o migrare, există cazuri în care mutarea unui cont de email în cloud durează 2-3 ore (salvare date, configurare şi apoi mutare date în cloud) şi aceasta generează costuri de implementare de trei ori mai mari decât costul lunar efectiv.” a precizat Andrei Suciu.
1 – „Enterprise IT in Europe in 2013: business growth, not cost reduction as strategic priority” – Douglas Hayward, IDC Associate Vice President, European Services Research
de Camelia Cojocaru
