De la schimbările climatice la poluarea marină și defrișări, presiunile asupra ecosistemelor din lumea întreagă cresc rapid. Până la 99% din Marea Barieră de Corali este expusă riscului dacă nu se iau măsuri. Însă doar 5% din recif a fost monitorizat în mod regulat din cauza ariei sale geografice vaste, astfel că cercetătorii nu au știut în mare măsură care sunt zonele aflate în cel mai mare pericol.
Până acum.

Dell Technologies și Intel au colaborat cu organizația Citizens of the Great Barrier Reef și cu Universitatea din Queensland pentru a dezvolta „Great Reef Census”, un proiect de cercetare inovator, cu scopul de a crește volumul de date sub formă de imagini colectate, astfel încât sănătatea recifului să fie mai bine înțeleasă. Echipând ambarcațiuni din zonă cu tehnologie de vârf, inginerii Dell și Intel au construit o infrastructură mobilă care să contribuie la intensificarea eforturilor de conservare. Această tehnologie permite captarea și încărcarea rapidă a imaginilor de către peste două mii voluntari, care folosesc propriile ambarcațiuni, de la bărci de pescuit la super iahturi, pentru a sprijini salvarea coralilor.

Prima fază finalizată recent a recensământului Marii Bariere de Corali a inclus desfășurarea a peste 30 de nave de cercetare care au adunat peste 140.000 de imagini din mai mult de 680 de zone pe întreaga întindere de 2300 de kilometri a recifului. Cercetătorii și publicul larg (inclusiv membrii echipei Dell Technologies) au participat la analizarea acest volum imens de imagini și date colectate.

Puteți vedea cum decurge cercetarea aici. Mai jos am inclus și mai multe informații, precum și resurse suplimentare pentru a ajuta la înțelegerea impactului acestui proiect.

Care este starea actuală a Marii Bariere de Corali?

Marea Barieră de Corali este cel mai mare recif de corali din lume și este în declin rapid. Din cauza suprafeței geografice extinse – are dimensiunea Italiei – cercetătorii au colectat date de la aprox. 5% din recif doar.

Din 1995, reciful a pierdut jumătate din corali și în 2020 a cunoscut unul dintre cele mai grave evenimente de albire în masă. Albirea coralilor se întâmplă atunci când temperatura apei crește, provocând moartea algelor care trăiesc pe corali și furnizează energie și substanțe nutritive. Când creșterea temperaturii apei se petrece în episode scurte, coralul se poate reface adesea odată ce apa se răcește din nou. Cu toate acestea, atunci când creșterea temperaturii apei se înregistrează pe perioade mai lungi de timp, efectele asupra recifului pot fi devastatoare. Încălzirea globală continuă și fenomenele El Niño-Southern Oscillation (ENSO) nu fac decât să aducă daune acestei minuni naturale, reciful.

Fiind organisme vii, în fiecare noiembrie și decembrie, coralii au o perioadă de reproducere anuală și, cu ajutorul curenților oceanului, coralii activi și sănătoși își pot răspândi polipii în zonele recifului aflate în suferință. Provocarea actuală cu care se confruntă cercetătorii este aceea de a putea identifica recifele aflate în cel mai mare pericol și care recife de reproducție și curenții oceanici trebuie protejați pentru a asigura cea mai mare rată de succes a acestui eveniment anual de reproducere.

Despre Citizens of the Great Barrier Reef

Citizens of the Great Barrier Reef este un proiect științific bazat pe voluntariat care a început în 2017 când fondatorul Earth Hour, Andrew Ridley, a organizat un Summit Reef în Queensland. Ridley a reușit să adune la un loc persoane preocupate de mediu din turism, știință și cercetare, precum și proprietari de nave pentru a sprijini colectarea unei cantități mai mari de informații despre recif.

Luând în calcul cei 2,4 milioane de turiști care vizitează anual reciful, comunitatea Citizens of the Great Barrier Reef a identificat o oportunitate de a colecta date cu ajutorul vizitatorilor și scafandrilor, care pot apoi să urmărească modul în care informațiile culese de ei au fost utilizate în procesul de cercetare.

Provocarea cu care s-au confruntat Andrew Ridley și echipa sa a fost cum să colecteze aceste date în timp real. Vizitatorii recifului sunt dornici să ajute, dar de multe ori își pierd entuziasmul odată ce au coborât din barcă. De asemenea, unii se temeau să nu-și deterioreze echipamentele foto atunci când erau în larg. Soluția trebuia să fie simplă, eficientă, sigură și fiabilă. Ușor de spus, greu de făcut în condițiile dificile, specifice recifului.

Despre soluția tehnologică

Citizens of the Great Barrier Reef au apelat la Dell Technologies și Intel pentru identificarea unei soluții de infrastructură care să colecteze informații despre recif în timp real.

În timp ce echipa IT a lui Andrew Ridley a dezvoltat aplicația care permite încărcarea datelor în sistem, echipa Dell Technologies a lucrat în paralel  pentru a crea o soluție de infrastructură care permite vizitatorilor să transfere datele colectate în timp ce se află pe ambarcațiunile turistice și de scufundări din zona recifului către cercetătorii de la Universitatea din Queensland.

A devenit evident de la început că instalarea tehnologiei pe o ambarcațiune plină de scufundători și care stă adesea peste două ore în larg generează anumite probleme. Echipa a colaborat cu Citizens of the Great Barrier Reef pentru a identifica un echipament potrivit într-un spațiu mic, rezistent la umiditate, cu consum redus de energie și cu conectivitatea necesară.

Soluția dezvoltată de Dell Technologies: un dispozitiv rezistent bazat pe Intel Atom. De dimensiuni reduce, acesta își găsește ușor locul în cabina căpitanului și creează o rețea locală WI-FI care permite vizitatorilor să se conecteze cu telefoanele proprii la portalul creat special pentru recif.

Cum o mare parte a recifului este situată la distanță de continent, conectivitatea 4G și WI-FI este limitată. Intel Atom rulează tehnologia Intel Ethernet și are un consum redus de energie, ideal pentru aceste condiții.

Despre cercetarea marină la Universitatea Queensland

Odată ce datele sunt colectate de la nave, acestea sunt transferate rapid și în siguranță printr-o rețea 4G către echipa de cercetare marină de la Universitatea din Queensland. Condusă de profesorul Peter Mumby, echipa monitorizează pericolele cu care se confruntă coralii și identifică modalități de gestionare a declinului în zonele relativ sănătoase. Hărțile actuale actuale sunt realizate pe baza datelor limitate. Însă dirijarea vizitatorilor către zonele de interes va însemna un număr mare de fotografii prețioase, care vor permite echipei să cartografieze mai precis starea recifului, protejând zonele sănătoase ale acestuia și aplicând măsuri de protecție pentru zonele care au cea mai mare nevoie.

Unele dintre pericolele pe care le monitorizează cercetătorii marini sunt:

  • Albirea coralilor – fenomenul are loc atunci când temperatura apei crește și algele încep să moară
  • Stelele de mare care se hrănesc cu corali
  • Perioada anuală de reproducere – înțelegerea curenților oceanici și conexiunile dintre recife pentru a asigura cele mai bune rezultate de regenerare în fiecare an.

Când oamenii de știință vor avea o imagine mai completă asupra stării de sănătate a Marii Bariere de Corali, vor putea proteja fluxurile anuale de reproducere între recife, vor controla populația de ​​stele de mare și vor pune în aplicare măsuri pentru apărarea celor mai vulnerabile secțiuni ale recifului.