Autor: Băbeanu Sabin-Alexandru

Absolvent Universitatea din București

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) ocupă un loc important în formarea studenților/cursanților/angajaților, prin integrarea unor instrumente de învățare electronică, care oferă profesorilor/formatorilor oportunități noi de predare/evaluare, dar şi responsabilităţi foarte mari în asigurarea nevoilor de formare.

Integrarea platformelor e-learning de management al învățării  – Learning Management System (LMS) în procesul de predare/evaluare, dar mai ales la nivel general, în susținerea și promovarea excelenței în educație, configurează utilitatea platformelor e-learning.

LMS au apărut pentru prima dată în mediile de învățare, pentru a satisface cerințele specifice de gestionare a cursurilor online, urmărirea rezultatelor testelor studenților, finalizarea programului de studii și asigurarea faptului că un conținut, utilizat pentru a reprezenta cursul, este corect și disponibil la cerere.

Platforma e-learning asigură suport participanților (profesori, administratori, cursanți/studenți, etc.) încă din faza de alegere a tipului corect de platformă și de implementare, necesar mediului educațional.

Cea mai populară platformă de tip e-learning, Moodle, poate fi un mediu greu de explorat pentru un cursant ce vizualizează pentru prima oară o platformă de tip e-learning, iar abordarea fără o îndrumare adecvată poate fi o activitate îndelungată. De aceea, orice platformă structurată e-learning va permite cursanților, fie ei studenți sau angajați, să-și îmbunătățească pe lângă cunoștințele din domeniul studiat și abilitățile TIC, într-un mod practic și concret, împreună cu alți participanți și formatori, extinzându-se astfel noțiunea de educației, dar și schimburi de bune practici și performanțe, printr-o învățare combinată.

Instrumentele necesare, utilizate în situațiile de învățare combinată, conduc la educația față-în-față, pe termen scurt, alternată cu învățarea virtuală. Astfel, se pot crea forumuri, anchete, lecții, cărți digitale, teme, dicționar/glosar de termeni, teste de auto-corecție, wiki-uri, ateliere și integra și alte resurse digitale disponibile pe Internet (videoclipuri, texte, imagini, bloguri etc.).

Un loc aparte în învățarea online îl reprezită web seminarul (webinar), un mod de a fi prezent la seminar de oriunde în lume, în același timp cu colegii, într-un spațiu virtual, prin utilizarea software-ului adecvat necesar pentru redarea audio / video.

Învățarea online este o modalitate ușoară de a conecta cursanții astfel încât să poată colabora în condiții de securitate, să li se organizeze și să li se structureze materialul didactic, să aibă acces la teme, note și mesaje educaționale.

Foarte importantă, în învățarea online, este pregătirea materialului didactic virtual, care poate conține filme, demonstrații virtuale, prezentări multimedia, tutoriale audio/video, biblioteca virtuală, echipamente și instrumente de videoconferință/webseminar, posibilități de acces la canale de radio și televiziune cu lecții interactive, pachete software, etc.

Platforma online de învățare conține servicii online interactive integrate care oferă profesorilor, cursanților și altor persoane implicate în educație informații, instrumente și resurse pentru a susține și a spori furnizarea serviciilor de formare și managementul educației. Platforma e-learning va răspunde la următoarele cerințe:

  • Să fie centrată pe conținut, ceea ce duce la îmbunătățirea performanței;
  • Să structureze cursurile complexe în module ușor de înțeles;
  • Să ofere cursanților obiectivele de conținut;
  • Să admită că angajații, din experiența lor, pot adăuga și extinde conținutul de formare;
  • Să afișeze conținutul în modul care sporește înțelegerea și eficacitatea.

Timpul liber de învățare asincronă este planificat pentru asimilarea conceptelor, pentru a dezvolta rezultatele în echipă sau pentru a solicita profesorilor mai multe clarificări. Cooperarea între participanți va fi sprijinită și stimulată în fiecare etapă. Pe platformele e-learning pot exista activități opționale, sociale, de rețea și culturale, pentru a oferi participanților posibilitatea de a cunoaște mediul de studiu mult mai bine, precum și de a face schimb de bune practici și de a perfecta lucrul în echipă și legăturile profesionale.

Obiectivele principale ale implementării unui LMS sunt:

  • Nevoia de utilizare a unei platforme e-learning LMS;
  • Condiții de configurare a platformelor e-learning LMS în medii de învățare în învățământul superior, cât și formarea profesională continuă a angajaților;
  • Impactul platformelor e-learning LMS în activitatea de educație (modele de business, costuri și alte elemente care definesc activități pe platforme).

 

Analiza SWOT a implementării platformei LMS

În mediul virtual am identificat modele de educație care se bazează pe aplicații sau platforme online, ce nu depind de o perioadă anume de timp sau de o locație specială.          Implementarea platformei de educație necesită, mai întâi, analiza SWOT a mediului în care se dezvoltă platforma și prin care voi evalua punctele forte, slabe, oportunitățile și amenințările în învățarea online. În acest mod, am identificat competențele de bază furnizate de programul de formare, care ajută la stabilirea obiectivelor și sincronizarea resurselor organizației. Această analiză este strict legată de modificări legislative, mediul în care activează organizația, piața forței de muncă care necesită formarea continuă sau alți indicatori care afectează buna dezvoltare a unei platforme.

Puncte TARI Puncte SLABE
LMS utilizat conține module existente din instalarea sistemului, iar aceste module le-am configurat în vederea asigurării nevoilor de formare ale cursanților/studenților. În acest sens, am identificat următoarele puncte forte ale acestor platforme:

–   Sunt cunoscute de marea majoritate a celor ce le accesează prin simplitatea operațională;

–   Costuri de implementare reduse, datorită faptului că utilizatorii își pot adăuga singuri resursele materiale necesare;

–   Răspunde cerințelor de acumulare a cunoștințelor în domeniul studiat, de dobândire a competențelor profesionale și de aplicare în procesul muncii prin utilizarea rezultatelor învățării;

–   Bibliografia utilizată de cursanți este cea pusă la dispoziția cursantului/studentului de rețeaua internet, cu acces la biblioteci online;

–   Integrarea cursurilor online de pe platforme în fluxurile de lucru ale entităților și chiar ca o compenentă a pregătirii permanente a angajaților;

–   Au acces nelimitat la instrumente de învățare, testare, furnizează un sistem centralizat de formare online și offline, 24×7;

–   Asigură, prin jurnalele platformelor, o situație clară a interacțiunii utilizatorilor cu activitățile programate a se desfășura;

–   Se pot cumula mai multe domenii de studiu, culturi, infrastructuri de e-learning, interacțiuni cu profesori cercetători și specialiști experți, în funcție de nevoia de formare;

–   Platforma poate fi dezvoltată și personalizată în cadrul entității, în funcție de nevoile de formare (open source).

 Marea majoritate a punctelor tari, aduc și mici inconveniente, pe care le-am observat, lucrând pe o platformă Moodle:

–   Cursantul nu interacționează față în față cu profesorul, nu îl cunoaște, conversația se rezumă la schimbul de mesaje și în cazuri izolate, la webseminar;

–   Nu toți studenții/angajații susțin ideea de pregătire online, datorită faptului că doresc o interacțiune cu profesorul, prin exemplificarea unor studii de caz sau situații de tipul particularități. Utilizatorii trebuie să aibă cunoștințe avansate de IT, în cazul în care domeniul de activitate al organizației nu are tangențe cu domeniul IT;

–   Cursanții/studenții au identificat lipsa materialelor didactice de formare de calitate, pe platformă (formatorii nu sunt toți și profesori, în meseria de bază), centrarea materialelor pe pregătirea formală;

–   Infrastructura tehnică poate crea probleme de acces la platforme (viteza de lucru, acces la internet, actualizări de sisteme de operare, aplicații suplimentare de deschidere a fișierelor multimedia, pene de curent);

–   Se concentrează prea mult pe controlul și gestiunea cursului și se disimulează mai puțin nevoia cursantului într-un anumit moment decis de acesta;

–   Nu există standarde și legislație care să reglementeze funcționalitățile obligatorii ale unui LMS, precum și modul de organizare a cursurilor.
Oportunități Amenințări
Oportunitățile pe care le-am identificat pe platformele LMS sunt cele care conduc la profit și creșterea economică:

–     Crearea unor medii centrate pe cursant, decât pe livrarea cursurilor prin învățarea informală, prin furnizarea instrumentelor predefinite de la instalarea platformelor, dar și cele dezvoltate pe aceste platforme;

–     Dezvoltarea unui sistem e-learnig la nivel național, necesar uniformizării educației obligatorii;

–     Realizarea unui management al excelenței prin abilitatea profesorului de a deveni mai eficient, utilizând LMS.

 Schimbările sociale, modificări legislative și activitățile economice fluctuante sunt principalii indicatori luați în calcul la definirea amenințărilor. Acestea au fost identificate în interacțiunea mea cu utilizatorii:

–  Modificări ale cursurilor în perioade mari de timp, care nu răspund întotdeauna la nevoile în continuă formare ale cursanților / studenților;

–  Construirea LMS doar pe anumite domenii de studiu și neacoperirea pieței de formare;

–  Instrumente inadecvate utilizate in partajarea resurselor.

Tabel 6 Analiza SWOT

Concluziile analizei SWOT

Cei mai semnificativi factori care afectează dezvoltarea platformelor LMS sunt costurile ridicate ale personalizării platformelor, dacă acest lucru nu se realizează cu specialiști interni ai entității respective, dar și lipsa de interes sau timp a cursanților, participanți la un program de studiu.

Experiența cursanților cu privire la utilizarea platformelor LMS nu este substanțială. Mai mult, profesorul sau formatorul trebuie să structureze foarte bine disciplina respectivă și să aibă o pregătire solidă în domeniul TIC, pentru a utiliza o varietate de instrumente pe care le oferă platforma.

Concluzii

Sistemul de învățare e-learning este folosit într-o mare varietate de contexte. În companii, el se referă la strategiile care utilizează rețeaua companiei pentru a furniza cursuri de formare profesională pentru angajați. În învățământul superior, universitățile îşi planifică unităţile de predare / învățare care utilizează o arie largă de tehnologii, în special bazat pe Internet, pentru a furniza studenților / cursanților materiale didactice, în orice perioadă de timp sau locaţie.

Metodele de lucru pe platformele online de tip e-learning se aleg pe baza nevoilor, competențelor și profilurilor profesionale ale participanților pentru a asigura o productivitate ridicată, eficacitatea și transferabilitatea în practică. Aceste metode sunt extrem de practice și participative, cu o abordare directă, care cuprind exemple de lucru real, examinări de studii de caz și mai ales simulări. Metodele de lucru colaborative sunt, de asemenea, întâlnite pe aceste platforme, promovând învățarea reciprocă și cooperarea între participanți. Accentul este pus pe învățarea în afara sălii de clasă, într-un mediu online interactiv și internațional. Metodele pedagogice folosite se bazează pe formarea unei experienţe cu activități în echipă, învățarea prin practică și schimbul de bune practici.