Hacking Health 2.0, cel mai important hackathon pe teme de sănătate din Europa Centrală şi de Est, a avut loc week-endul acesta la Bucureşti, la iniţiativa companiei Johnson & Johnson România implementat în colaborare cu Smart Everything Everywhere (SEE). Timp de 48 de ore, peste 80 de tineri profesionişti din toată ţara au lucrat pentru crearea şi dezvoltarea de soluţii IT&C cu scopul de a răspunde unora dintre nevoile de digitalizare de la nivelul sistemului de sănătate din România. Evenimentul s-a desfăşurat cu parteneriatul strategic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România şi al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România).

Juriul competiţiei de anul acesta a fost alcătuit din Conf. Dr. Diana Loreta Păun – Consilier de Stat Departamentul Sănătate Publică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale; Răzvan Teohari Vulcănescu – Preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; Dan Călugăreanu – Președinte TechAngels România, Daniel Rosner – Program Manager, Innovation Labs şi Dr. Anca Bundoi – Director Relaţii Guvernamentale şi Politici Publice EMEA în cadrul Johnson & Johnson România.

Cele trei echipe şi proiecte câştigătoare au fost:

  1. Echipa Solaris – a dezvoltat o soluţie pentru optimizarea activităţii unităţilor de primiri urgenţe (UPU) prin posibilitatea alcătuirii echipei medicale anterior sosirii pacienţilor la spitale, prin serviciul de ambulanţă, în funcţie de codul de urgenţă şi de informaţiile transmise de medicul de pe salvare. În acelaşi timp, soluţia îşi propune să contribuie şi la protejarea sănătăţii personalului medical din UPU prin posibilitatea de a folosi dispozitive de măsurare a gradului de stres şi de oboseală acumulate pe parcursul unei zile de lucru.

 

  1. Echipa Zamolxis – propune soluţia denumită „Ambulance as soon possible” (traducere: „ambulanţa cât mai repede posibil”) în vederea eficientizării timpului de răspuns şi de intervenţie al echipajelor de ambulanţă. Aceasta cuprinde trei componente:
  2. un sistem de comunicare al ambulanţelor cu celelalte autovehicule participante la trafic, care se va suprapune prin semnale de unde radio peste frecvenţa radio a postului ascultat de şoferi atunci când ambulanţele se deplasează spre locul de intervenţie; şi o aplicaţie pentru sincronizarea semafoarelor în vedere optimizării traficului pentru ambulanţele aflate în intervenţii;
  3. CiviC med – o platformă în care medicii se pot înscrie ca voluntari pentru acordarea primului ajutor în funcţie de proximitatea acestora faţă de caz;
  4. un portal de informare şi educaţie civică cu privire la comportamentul populaţiei în cazul urgenţelor medicale.

 

  1. Echipa Xvision – a dezvoltat o aplicaţie online care constă într-un sistem de analiză automată a imaginilor de tip computer tomograf (CT) având la bază inteligenţa artificială şi tehnologia „deep learning” şi care poate fi integrată cu sistemele PACS (Picture Archiving Communication Systems) care fac parte din componenta informatică a sistemelor medicale.

Proiectul îşi propune să asiste radiologii în interpretarea imaginilor CT şi să susţină în acest fel creşterea performanţei în procesul de diagnostic.

Fiecare echipă va primi fonduri pre-seed în valoare de 5000 de dolari din partea Johnson & Johnson România alături de consiliere şi mentorat din partea companiei şi a SEE pentru dezvoltarea şi lansarea aplicaţiilor şi a platformelor create în cadrul Hacking Health Hackathon 2.0 (http://health-hackathon.see40.org/).

„Cea de-a doua ediţie a evenimentului este o nouă dovadă a faptului că prin perseverenţă şi prin voinţă putem reuşi să generăm schimbări pozitive în ceea ce priveşte iniţiativele digitale şi tehnologice în domeniul sănătăţii alături de membrii comunităţii noastre, de asociaţii de business şi de instituţii publice. Suntem mândri de faptul că platforma de colaborare pe care am creat-o, Hacking Health Hackathon, reuşeşte pentru al doilea an consecutiv să aducă împreună reprezentanţii autorităţilor din domeniul sănătăţii, ai asociaţiilor de pacienţi din România, profesionişti din domeniul sănătăţii şi membrii mediului de antreprenoriat din domeniul IT&C. Proiectul se înscrie iniţiativelor noastre din România cu obiectivul de a susţine şi de a contribui la dezvoltarea soluţiilor inovatoare digitale pentru sistemul de sănătate. De exemplu, standardizarea colectării datelor este un pas practic important, indispensabil pentru a ajunge cu adevărat la modelul unui sistem de sănătate bazat pe măsurarea beneficiilor.” declară Christian Rodseth, Managing Director Janssen, Administrator Johnson & Johnson România.

Hacking Health a apărut în contextul în care România este unul dintre cele mai importante hub-uri de IT din regiune, dar ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte procesul de digitalizare[1]. Iniţiativa vine şi în sprijinul obiectivelor Pieţei Unice Digitale europene[2] de a dezvolta cercetarea, medicina personalizată, diagnosticarea timpurie şi accesul la servicii de sănătate eficiente şi rapide.

„Considerăm acest hackathon o acţiune necesară pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Iniţiativa, acum la a doua ediţie, a devenit o platformă de colaborare între asociaţii, mediul de business şi, sperăm, cât mai mult pe viitor, autorităţi şi instituţiile statului. Am văzut şi în acest an o diversitate de soluţii ce ating multe nevoi acute şi care au potenţialul de a fi integrate sistemului de sănătate, pentru a beneficia cu toţii, pacienţi şi medici deopotrivă, de transformarea digitală a societăţii. De asemenea, am admirat dorinţa de implicare a tinerilor profesionişti în dezvoltarea de soluţii în serviciul pacienţilor şi, în cele din urmă, a tuturor cetăţenilor – reflectată prin numărul mare de participanţi.” spune Dan Nechita, Preşedinte Smart Everything Everywhere.

Proiectele şi echipele câştigătoare au fost selectate în baza următoarelor criterii:

  • Minimum Viable Product (MVP) – evaluarea a ceea ce echipa a reuşit să creeze în cele două zile de hackathon, respectiv demonstrarea competenţelor tehnice ale soluţiei;
  • Inovaţie – din perspectiva implementării şi a nevoii pe care proiectul o adresează;
  • Fezabilitate – posibilitatea reală de a dezvolta cât mai aproape de o versiune finală şi viabilă având la dispoziţie 5000 de dolari finanţare şi sesiunile mentorat;
  • Impactul potenţial al proiectului asupra sănătății populaţiei, în România şi la nivel global;
  • Coeziunea echipei şi aptitudinile de business.