Analiza arată că peste 90% dintre cercetători indică parteneriatele cu industria și societatea drept prioritatea numărul 1 într-un ecosistem care-și propune să avanseze prin validare, pilotare și mecanisme concrete de colaborare cu industria.

Social Innovation Solutions face publice concluziile unei analize exploratorii realizate cu ocazia dezvoltării programului Future LAB, dedicat consolidării ecosistemului românesc de cercetare.

Analiza urmărește să cartografieze nevoile reale ale organizațiilor de cercetare din România, precum și etapele care cer sprijin suplimentar, provocările administrative, dar și oportunitățile de colaborare între institute, universități, companii și actori instituționali. Rezultatele acestui demers conturează, cu cifre clare, unde se concentrează presiunea în ecosistem și ce tip de sprijin poate accelera transferul tehnologic.

Mesajul central exprimă în mod direct dorința dezvoltării unui ecosistem orientat spre legături funcționale între cercetători, instituții și etape de dezvoltare, care pune accent pe colaborare aplicată, trasee clare de validare și instrumente concrete ce susțin trecerea de la rezultat de cercetare la utilizare reală.

Corelarea cercetării cu nevoile reale ale utilizatorilor și ale pieței este o direcție pe care o enunțează 84% dintre reprezentanții organizațiilor de cercetare care au răspuns în chestionar.

“Transformarea cercetării românești și adaptarea ei la nevoile pieței devin din ce în ce mai mult o nevoie strategică. Fără colaborare și coordonare continuă, ideile riscă să rămână în laborator și să nu reușească să devină soluții pentru oameni și companii. Inițiative precum Future LAB arată că această conexiune este posibilă, creând un pod între cercetare și afaceri. Pentru ca aceste proiecte să funcționeze, avem nevoie de oameni și instituții pregătite și ancorate la tendințele globale”, declară Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Principalele nevoi de competențe interdisciplinare identificate în mediul de cercetare vizează:

  • colaborarea cu industria (96%)
  • evaluarea potențialului economic al rezultatelor de cercetare (92%)
  • atragerea de finanțare publică și investiții private (88%)

Protecția proprietății intelectuale și strategiile de licențiere sunt menționate de 72%, iar comunicarea către publicul non-academic și mediul economic de 68%, ceea ce arată o orientare clară spre parteneriate, piață și prezentarea eficientă a valorii cercetării.

O concluzie majoră privește traseul de la laborator la prototip, testare și piață. Nivelul tipic de maturizare a rezultatelor de cercetare este validarea în laborator și validarea în mediul relevant (39,5%). De asemenea, analiza comparativă arată că TRL 5 (validarea în mediul relevant) este cel mai dificil nivel de depășit pentru organizațiile publice de cercetare (28%). Iar fiecare dintre TRL6, TRL7 sau TRL8 este identificat ca fiind dificil (20%).

“Ne dorim să aducem institutele de cercetare mai aproape de mediul de business și de nevoile reale ale economiei. BCR susține Future Lab deoarece rolul unei bănci nu este doar să finanțeze economia, ci și să creeze punți între viitor, cercetare și business. Future Lab este despre a transforma cunoașterea în oportunități reale pentru România“, declară Ionuț Stanimir, Director Executiv, Marketing și Comunicare BCR.

Participanții la programul Future LAB au selectat cele mai importante priorități pentru ca anumite brevete deja existente în laborator să ajungă pe piață în următoarele 6–12 luni:

  • evaluarea fezabilității și a potențialului de piață (78%)
  • validarea tehnică suplimentară (76%)
  • parteneriatele pentru testare și pilotare (73%)
  • finanțarea publică pentru demonstrare (59%)
  • investițiile private pentru scalare (46%)

“Analiza ne-a reconfirmat un adevăr pe care l-am observat în lucrul cu mediul de cercetare: nu ducem lipsă de rezultate valoroase sau de brevete cu potențial real. Ceea ce lipsește este puntea dintre laborator și piață – un limbaj comun între cercetători și industrie și mecanisme concrete care să facă validarea posibilă. Future LAB răspunde exact acestei nevoi: prin competențe, conexiuni și instrumente aplicate, construim condițiile în care cercetarea românească poate face pasul de la potențial la impact real – în economie și în societate”, spune Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.

În ansamblu, analiza Future LAB descrie un ecosistem care clarifică prioritățile și formulează condițiile de care are nevoie mediul de cercetare pentru a accelera transferul tehnologic în România. Parteneriatele cu industria și societatea, validarea în medii relevante, pilotarea, competențele interdisciplinare și infrastructura instituțională sunt direcții cheie pentru a apropia cercetarea de impact economic și societal.

Rezultatele analizei indică și tipul de intervenții necesare pentru accelerarea transferului tehnologic: microgranturi, acces la medii de testare, parteneri economici relevanți și resurse pentru validare și pilotare.

„Companiile sunt în căutare de soluții inovatoare și agilitate, iar mediul de cercetare are nevoie de provocări reale, de sprijin și de o legătură directă cu piața. PPC România susține proiectele care au potențialul de a accelera transferul tehnologic, testarea rapidă a unor soluții și dezvoltarea unor parteneriate cu valoare reală pentru economie și societate”, spune George Agafiței, Director Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC România.

Analiza combină trei surse: chestionar din etapa de dezvoltare, interviuri cu cercetători și experți și un chestionar suplimentar privind nevoile de conectare și dezvoltare a competențelor. Rezultatele vor fi folosite într-un material de lucru pentru o sesiune de consultare cu institute de cercetare, specialiști, lideri economici și decidenți, pentru a formula propuneri concrete de îmbunătățire a cadrului legislativ pentru transferul tehnologic.