În timp ce noi toţi ne bucurăm de Jocurile Olimpice de la Londra, futurologii, experţii în domeniul sportiv şi experţii Atos atrag atenţia asupra rolului tehnologiei în evoluţia sportului. Odată cu lansarea ediţiei digitale a concluziilor programului Ascent: „a vision for sport and technology”, Atos dezvăluie o viziune dramatică asupra viitorului, ce ar putea transforma în mod radical experienţa sportivă a atleţilor, telespectatorilor, fanilor şi organizatorilor de evenimente până în anul 2020.

Potrivit previziunilor acestui studiu, reţelele sociale vor juca un rol crucial, schimbând pur şi simplu modul în care comunicăm, facem afaceri, creăm brand-uri, ne facem prieteni sau privim la televizor.

„Foloseşti social media? Ai cont de Facebook sau de LinkedIn? Sau de Instagram? Ori de Twitter, poate? Foursquare? MySpace? Pinterest? Google+? Probabil că ai răspuns cu NU la câteva dintre întrebările de mai sus. Dar foloseşti e-mail-ul? Răspunsul este aproape sigur DA. Momentan, e-mail-ul pare un canal de comunicare de neînlocuit. Dar creşterea popularităţii reţelelor sociale a făcut ca tinerii să uite de e-mail. Mai mult, comunicarea de afaceri şi schimbul de informaţii profesionale se face tot prin intermediul platformelor sociale. Până în anul 2020, e-mail-ul va dispărea. Indiferent că eşti adolescent pasionat de skateboarding sau ministru, comunicarea online se va desfăşura printr-o singură interfaţă. Şi dacă acest lucru pare o schimbare majoră, este doar începutul”, avertizează Jan Krans, Expert în Social Media, membru al Comunităţii Ştiinţifice din cadrul Atos.

„Până în prezent, social media a gravitat în jurul indivizilor – explică Jan Krans – dar în viitor va gravita în jurul evenimentelor. În anul 2020 mă aştept ca social media să fie similară unui post de televiziune actual. Va oferi o experienţă vizuală bogată – toate canalele vor fi uşor de urmărit. La fel cum selectezi posturile pe ecranul unui televizor vei selecta şi canalele sociale. Până în anul 2020, toate informaţiile vor fi partajate şi un procent mult mai mare din comunicarea scrisă va fi generată prin comenzi vocale, nu tastată, ca până acum. Redactarea prin comandă vocală va face ca informaţiile să fie mai rapid accesibile prietenilor, inclusiv atunci când eşti la volan sau, dacă eşti sportiv, în timp ce faci sport. Această transformare va fi facilitată de accesibilitatea tehnologiilor cloud”, a subliniat futurologul Atos.

Iată şi câteva date statistice comparative cu privire la impactul social media în prezent şi în 2020:

  • Dacă pentru Jocurile Olimpice de la Londra se estimează că aproximativ 1 miliard de persoane vor partaja informaţii despre competiţie, până în anul 2020 partajarea informaţiilor prin reţelele sociale urmează să înregistreze o creştere de 3.000%.
  • Dacă pentru Jocurile Olimpice din 2012, audienţa estimată în reţelele sociale se ridică la 4 miliarde de persoane (totalizând 57% din populaţia lumii), pentru Jocurile Olimpice din 2020, futurologii estimează o creştere până la cel puţin 5 miliarde de persoane (ţinând cont că două treimi din populaţia Globului va avea acces la conexiuni mobile de mare viteză).
  • Dacă pentru Jocurile Olimpice din 2012 se preconizează că 1.000 de atleţi vor folosi Hub-ul Olimpic (hub.olympic.org), până în 2020 se estimează că toţi cei 10.500 de atleţi vor fi prezenţi pe Hub.
  • Pentru Jocurile Olimpice din 2012 se estimează că cei 1,3 miliarde de utilizatori activi de Facebook, YouTube şi Twitter îşi vor exprima preferinţa pentru anumite activităţi sportive acordând 420.000 de „Like”-uri, în timp ce pentru Jocurile Olimpice din 2020, futurologii preconizează că cei 4,3 miliarde de utilizatori estimaţi vor acorda 1,7 milioane de „Like”-uri.
  • Dacă pentru Olimpiada de la Londra se preconizează 20.000 de mesaje/secundă publicate pe Twitter şi 700.000 de persoane care le recepţionează („follower”-i), pentru Jocurile Olmipice din 2020 se estimează 660.000 de mesaje/secundă şi 2,8 milioane de destinatari („follower”-i).
  • Dacă Jocurile Olimpice de la Londra au pagini oficiale pe Facebook, Twitter, YouTube şi Flickr, pentru 2020 se estimează că va exista un canal unic dedicat Jocurilor Olimpice, care va putea fi accesat prin diverse reţele sociale.
  • Futurologii se aşteaptă, de asemenea, ca traficul în reţelele sociale să cunoască o creştere de 30% în 2020 faţă de anul curent.

Tot despre importanţa covârşitoare a reţelelor sociale ne vorbeşte în acelaşi studiu şi Dmitry Chernyshenko, Preşedinte şi Director Executiv al Jocurilor Olimpice de la Sochi, 2014.

„Comunicarea digitală şi prin reţele sociale este extrem de importantă. Logo-ul Jocurilor Olimpice de la Sochi a fost desenat astfel încât să reflecte acest focus în comunicarea de ansamblu a Olimpiadei de la Sochi, din 2014. Logo-ul este prima emblemă olimpică ce formează o adresă web, punând astfel accentul pe creşterea audienţei prin intermediul platformelor digitale.” Referindu-se la importanţa comunicării directe cu fanii şi mass-media, Chernyshenko adaugă: „Niciodată până acum nu a existat o platformă care să ne permită să răspundem la comentarii sau întrebări în timp real. Reţelele sociale ne oferă oportunitatea unică de a interacţiona direct cu oamenii care vor vizita şi susţine Jocurile Olimpice din Rusia.”

Utilizarea Big Data determină îmbunătăţirea performanţelor sportive

Până în anul 2020, succesele sportive şi tehnologia informaţiei vor fi legate inextricabil. Celestino Guemes, Expert Big Data în cadrul Atos, ne vorbeşte despre conexiunea dintre atleţi şi analişti.

Atletul măsurabil

Până în anul 2020, antrenorii îşi vor putea ajusta tacticile în timp real, pornind de la măsurătorile biometrice ale fiecărui atlet.

  • Nivelul de hidratare – un senzor va folosi unde radio pentru a măsura nivelul de deshidratare din timpul exerciţiilor, indicând ori de câte ori este necesar consumul de apă.
  • Consumul de oxigen – senzori amplasaţi pe tricoul atleţilor vor măsura frecvenţa inspiraţiilor şi expiraţiilor. Astfel, ritmul respirator corelat cu nivelul de oxigen din sânge vor evalua eficienţa consumului de oxigen.
  •  Ritmul cardiac –  un electrocardiograf conectat la smart kit-ul atletului va monitoriza bătăile inimii acestuia, oferind indicii asupra ritmului de lucru, asupra energiei nervoase şi semnalând eventuale neregularităţi ce ar putea constitui un avertisment pentru traume cardiace.
  •  Puterea musculară – senzorii unui electromiograf conectat la smart kit-ul atletului vor înregistra semnalele electrice transmise de muşchi, indicând semne de oboseală sau răniri iminente.
  • Mişcarea – subtilităţile tehnice vor fi detectate prin analiză video şi feedback de la smart kit (de exemplu, încălţămintea inteligentă).
  • Răspunsul vizual – senzori oculari vor măsura răspunsul subiectului la stimulii vizuali (de exemplu, cât de bine interceptează mingea).
  • Jocurile minţii – undele cerebrale măsurate electroencefalografic prin căşti sau mici senzori adezivi vor oferi o analiză pertinentă asupra stării mentale a atletului. Astfel, antrenorul va avea o perspectivă clară asupra nivelului de relaxare, de concentrare sau de agitaţie mentală în momentele de presiune maximă. În consecinţă, antrenorul va  putea relua antrenamentele pe măsură ce nivelul de concentrare mentală al atletului se îmbunătăţeşte şi îl va întrerupe atunci când concentrarea este slabă. Înaintea executării unei lovituri de pedeapsă („penalty”), de pildă, în loc să-şi privească jucătorii în ochi, încercând să-i ghicească pe cei care-şi vor păstra cumpătul, antrenorul îi va desemna pe cei care vor şuta la poarta adversă în funcţie de datele transmise de electroencefalograf.

Sporturi care generează revoluţia datelor

Navigaţie

Fie că vorbim de GPS sau de imagini video de înaltă definiţie pentru analiza atentă a manevrelor făcute pe mare, datele joacă un rol important. Adaptate după cele din sistem militar, instrumentele de prognoză meteo sunt capabile să furnizeze informaţii detaliate asupra condiţiilor atmosferice dinaintea fiecărei curse.

 

Atletism

Imaginează-ţi o echipă de 20 de oameni de ştiinţă şi tehnicieni analizând fiecare detaliu al cursei tale de 100 de metri, în timp ce o cameră face zoom lângă tine şi filmează la un ritm de 1.500 de cadre pe secundă. Pentru atleţii cei mai performanţi, aceasta reprezintă o zi obişnuită de antrenament.

Rugby

Rugby-ul a fost primul utilizator de GPS pentru captarea datelor despre jucători. Jucătorii de elită poartă monitoare GPS, generând astfel date folosite pentru măsurarea performanţei, urmărirea riscurilor de accident şi identificarea abilităţilor specifice unei poziţii de joc.

Ciclism

Performanta echipă de ciclism a Marii Britanii foloseşte un sistem de măsurare a timpului bazat pe tehnologie militară. Sistemul utilizează lasere şi coduri de bare pentru identificarea exactă a cicliştilor, stabilirea timpilor intermediari şi date referitoare la viteza de deplasare. Bicicletele înregistrează şi transmit în timp real informaţii privind viteza de mişcare şi acceleraţia, datele fiind recepţionate prin video streaming pe tableta antrenorului.

Dacă găsiţi interesante datele de mai sus, puteţi afla mai multe accesând studiul integral aici.